Turist la vârsta a treia: Armenopolis

Drumul meu la Gherla nu a fost făcut special. L-am combinat cu o vizită în Cluj. Așa că, am plecat de dimineață din Cluj și m-am întors după amiază. Pentru că Gherla are gara aproape, nu e nevoie de mijloc de transport. Ba chiar mi-a prisosit și timpul.

Orașul a fost fondat în 1715 de către episcopul Verzellescus cu numele Armenopolis.

Am pornit spre Gherla după ce am văzut pe Google maps fotografiile unui cunoscut. Altfel, și eu ca și voi, nu știam nimic despre acest oraș mic dar bogat în istorie.

Cum am ieșit din gară m-am grăbit să fac colțul la stânga. Căci, căutând pe hartă ce am văzut la cunoscutul meu, am descoperit că este o biserică armeană foarte veche chiar acolo. Biserica armeană "Solomon".

A fost construită între anii 1723 şi 1724. Biserica de piatră are 3 altare. Este supranumită "Solomon" pentru că a fost ridicată pe cheltuiala proprie a lui Solomon Simai împreună cu fratele său Asvatur.

Intrarea este străjuita de două statui din piatră, a doi sfinți.

În prezent biserica are trei altare, a căror decoraţie în imitaţii de marmoră este asemănătoare. Fiecare altar este dedicat unui sfânt.

Alte imagini cu valoare istorică:

Apoi m-am îndreptat spre Catedrala armeano-catolică. Se și vede din fața acestei biserici în celălalt capăt al străzii. Se află în "Parcul mic" dar central. A rămas doar numele de "catedrală" de pe timpul când în Gherla exista Episcopia armeano-catolică.

Construcția bisericii a fost finalizată în 1804.

Catedrala este renumită datorită unui tablou atribuit lui Rubens, pe care-l adăpostește. La data când eu am trecut prin Gherla, biserica era închisă vizitatorilor. Erau deschise doar ușile de la intrare și se putea vedea interiorul prin ferestre. Cum tabloul lui Rubens se află într-o nișă laterală, nu l-am putut vedea și fotografia.

Dar alte imagini (nereușite), aici:

Pentru că în oraș erau armeni, inevitabil au fost și evrei. Aceștia susțineau comerțul. Așa că, am găsit și sinagoga.
Se poate vizita la cerere. Dacă ar fi fost deschisă, aș fi vizitat-o. Însă nu aveam timp să sun și să aștept să vină cineva să deschidă. Pe dinafară nu este în starea cea mai bună.

Plimbându-mă prin oraș, am văzut mai multe clădiri care au păstrat arhitectura veche. Decoratiuni în jurul porților și ferestrelor. Dar și inscripțiile de deasupra porților. În limba armeană, firește.

Priviți-le: